Predici

Opusul iubirii este egoismul. Iubirea pentru ceilalţi este un rezultat al iubirii care este cel mai înalt dar al lui Dumnezeu pentru noi. Este un dar care dă mărturie de moştenirea noastră, şi anume că suntem creaţii ale Dumnezeului Atotiubitor. Pe de altă parte egoismul este rezultatul unui defect al nostru de caracter. El vine din lipsa de iubire şi dintr-o relaţie defectuoasă cu Dumnezeu. Zilnic întâlnim astfel de exemple de egoism.

În Evanghelia de astăzi avem un foarte detaliat exemplu de iubire versus egoism. Domnul Isus Cristos, care a intrat adesea în sinagogă şi a participat la rugăciuni comune, în această ocazie a văzut o femeie nefericită infirmă şi gârbovită. Ea suferea din această cauză de optsprezece ani. Potrivit Scripturii, satana o ţinea pe această femeie legată în starea în care nu putea nici măcar să vadă înaintea ei, sau, cu alte cuvinte, “nu putea să vadă nici soarele nici luna”. Ea nu l-a văzut pe Cristos intrând în sinagogă, pentru ca să-i ceară Lui ajutorul. Poate că îşi pierduse orice speranţă de a mai putea fi vreodată vindecată. Când Isus a văzut-o, a chemat-o şi i-a spus: “Femeie, eşti dezlegată de neputinţa ta. Şi şi-a pus mâinile asupra ei, şi ea îndată s-a îndreptat şi slăvea pe Dumnezeu”.

Domnul a făcut această minune din iniţiativa Lui. A făcut-o fără vreo cerere din partea femeii sau a vreunor prieteni ai ei. A făcut-o din iubirea Sa pentru oameni. Ar fi fost logic ca prietenii acestei femei să fie bucuroşi că a fost vindecată. Cu toate acestea, şeful acelei adunări a protestat pentru faptul că Domnul nostru Isus Cristos a făcut acest act într-o zi de sabat, în ciuda legii. Sabatul era considerat o zi de rugăciune şi odihnă, în care nu trebuia să faci nici un fel de muncă, similar cum este în cazul duminicii creştine. Conducătorul sinagogii era supărat că Isus a vindecat într-o zi de sabat, şi a spus: “Şase zile sunt în care trebuie să se lucreze; venind deci într-acestea, vindecaţi-vă, dar nu în ziua sâmbetei! Acest om a dat dovadă de orbire spirituală. Nu are nici un pic de milă în inima lui. Nu vede sensul acestui miracol. Nu simte bucurie că această femeie a fost eliberată din sclavia Satanei pe care o îndura de optsprezece ani. El şi-a concentrat întreaga atenţie asupra legii iudaice. Se temea ca cineva să nu greşească împotriva legii. De ce face acest lucru? Din egoism. Da, aceasta este motivul principal. Prin atenţia lui pentru respectarea legii, el se luptă de fapt pentru propria lui poziţie de lider. Vrea ca el să fie cel care ia decizii şi cel căruia să i se ceară părerea. El doreşte să fie în centrul atenţiei şi de aceea, din cauza egoismului lui, nu poate vedea suferinţele celorlalţi.

Cum reacţionează Domnul nostru la acest egoism? El răspunde: “Făţarnicilor! Fiecare dintre voi nu dezleagă, oare, sâmbăta boul său, sau asinul de la iesle, şi nu-l duce să-l adape?” Domnul ştia că mai marele sinagogii îi adresa această mustrare Lui şi nu oamenilor. De aceea Isus l-a criticat pentru lipsa lui de sensibilitate. Cu adevărat, nu este omul mult mai important decât un bou? Căci dacă omul este preocupat de animalele lui şi are grijă de ele chiar şi în zi de sabat, acest lucru nefiind în afara legii, atunci cum poate fi în afara legii a avea grijă de nevoile umane?

Un sfânt Episcop spunea în legătură cu acest eveniment biblic: “Evanghelia de astăzi are o profundă semnificaţie spirituală. Femeia invalidă simbolizează simţurile umane invalide şi se referă la toţi cei care nu sunt aproape de Domnul nostru Isus Cristos. Având un astfel de defect ne împiedică să experimentăm această apropiere. Aceste simţuri limitate îl limitează pe om şi îl fac dependent de celelalte simţuri. El caută plăcere doar în a mânca şi a bea. Nu ştie nimic despre Dumnezeu, nici despre viaţa spirituală, nici despre viaţa eternă. Domnul caută acest fel de defecte pentru a le vindeca, pentru a le îndrepta şi pentru a oferi bucurie. Dacă cineva se apropie de El asemenea femeii gârbovite, va fi vindecat cu adevărat şi va fi bucuros şi recunoscător faţă de Domnul”.

Toţi trebuie să învăţăm din această relatare, care ne arată influenţa satanei asupra omului. Trebuie să analizăm lipsa noastră de sensibilitate de care profită satana şi nu trebuie să negăm faptul că Domnul nostru doreşte întotdeauna să ne vindece. Este necesar ca noi să remarcăm iubirea lui Cristos şi dorinţa lui de a-i ajuta pe toţi cei care caută ajutorul Lui. O, Doamne, ajută-ne să stăm drepţi şi împiedică egoismul nostru să prevaleze. Ajută-ne să luptăm cu egoismul nostru pe care satana îl încurajează atât de mult. Amin.

Diverşi alţi autori Ritul bizantin